Talk:Take Ionescu

From Wikipedia, the free encyclopedia

	This article is within the scope of WikiProject Biography. For more information, visit the project page.	Biography Portal
Stub	This article has been rated as Stub-Class on the project's quality scale. [FAQ]
	This article is supported by the Politics and government work group.

This article has been automatically assessed as Stub-Class by WikiProject Biography because it uses a stub template. If you agree with the assessment, please remove {{WPBiography}}'s auto=yes parameter from this talk page. If you disagree with the assessment, please change it by editing the class parameter of the {{WPBiography}} template, removing {{WPBiography}}'s auto=yes parameter from this talk page, and removing the stub template from the article.

	This article is within the scope of the WikiProject Romania, which aims to improve Wikipedia's coverage of Romania-related topics. Please visit the the Wikipedia:WikiProject Romania if you would like to get involved. Happy editing!
???	This article has not yet received a rating on the project's quality scale.
???	This article has not yet received a rating on the project's importance scale.
	edit · history · watch · refresh To-do list for Take Ionescu:
No to-do list assigned; you can help us in improving the articles in the same category

[edit] Science fiction

I was reading stuff about the history of Romanian science fiction and found that Take, aged 17, wrote arguably the first Romanian science fiction short story, under the pen name Demetriu G. Ionnescu, Spiritele anului 3000 (impresiuni de călătorie) (published in Revista Junimei, no. 7 and 8, 1875)

Florin Manolescu, Literatura S.F., Editura Univers, Bucharest, 1980, p.192 has its synopsis:

Eroul din Spiritele anului 3000, povestitorul, visează că a murit în anul 1875 şi că se trezeşte după unsprezece secole în Cimitirul Onestiei din Bucureşti, unde un strănepot îndepărtat, Aru, venise să depună flori. Ceea ce îl izbeşte de la început este înfăţişarea oamenilor din anul 3000, mici de statură, "cel mult un metru şi cincizeci de centimetri", maturi la 15 ani şi cu viaţa încheiată la 40. Limba în care se înţeleg cei doi este o română cântată, formată după auz, "nici caricatura Academiei, nici grosolana transilvănenilor, nici răguşita şi greoaia 'noei direcţiuni'". Abia trezit din buimăceală, povestitorul află că ţara este străbătută de canale, clima îndulcită prin împăduriri şi că "România şi-a recuperat teritoriul ei natural", făcând apel la "Supremul Tribunal al diferendelor internaţionale", în virtutea dreptului naţionalităţii. Armatele şi religia au fost desfiinţate, monarhiile au dispărut, pentru că omenirea întreagă "formează o vastă confederaţie, Confederaţia genului uman, care se consiliă, sau după cum s-ar fi zis odată, se administră de un Congres General, ales de diferitele Republici şi care rezidă în urbea Libertatea, situată într-o insulă artificială în mijlocul Mediteranei.

Exprimându-şi dorinţa de a vizita oraşul, strămoşul lui Aru este transportat deasupra capitalei, în balonul cu cârmă Prevederea: "era o întindere, cât îmi lua ochii, de edificie albe toate, fără excepţie, un fel de mare neîntreruptă de niciun vârf de biserică. Lunge şi drepte strate o străbăteau în toate direcţiunile, şi prin mijlocul lor, canale pre cari gondolele le tăiau în toate sensurile. Casele n-aveau decât un etagiu şi erau acoperite de flori, ceea ce da Bucurescilor aspectul unei grădini superbe, întretăiată de părăe". Pe fostele străzi ale Academiei şi Doamnei se circulă în gondole prevăzute cu steagul românesc. După ce vizitează Biblioteca Universităţii şi asistă la o căsătorie, povestitorul se întoarce pe "drumul de fier interior" la cimitir, şi se trezeşte din nou în anul 1875, cu convingerea că totul este supus schimbării, cu excepţia dragostei.

bogdan (talk) 21:45, 11 February 2008 (UTC)

Excellent stuff. I think a mention of this should be made in the article, and feel free to add it in - if you don't, I certainly will :). We could even add a more condensed synopsis to the "Legacy" section, with a mention of why Manolescu thinks it is important - since I presume the "arguably first" is his assessment. Also as a side note, "arguably first" is probably inaccurate overall, though not outright incorrect - it may just be that Macedonski's utopian science fiction stories predate it by some years, and, if memory serves me, Tudor Vianu made this point in respect to them. Btw, I added info picked up from a google snippet from Manolescu's book in Pantazi Ghica, and if it's possible to expand it (i.e.: if the book actually says more about Pantazi), I would appreciate any addition there as well. Dahn (talk) 02:07, 12 February 2008 (UTC)

There was also an earlier short story, "Finis Rumaniae" (1873), by Al. Dariu, but which was more like of an alternate history genre, as it talks about the politics of Romania and the Balkans in the case of a sudden death of the king.

Manolescu calls these two stories "the most important writings of Romanian proto-SF". Alexandru Macedonski also wrote something, but it seems later on, in the 1890s and 1900s. bogdan (talk) 10:14, 12 February 2008 (UTC)